Ciuperci medicinale din medicina populară tradițională chineză după S.G. Jong și Q.Y. Yang
Soiuri de ciuperci | Părți utilizate | Indicații terapeutice | |
latină | română | ||
Agaricus arvensis | Ciupercă de câmp | Fruct | Stimulează digestia, vindecă hipertensiunea arterială |
Agaricus bisporus | Ciupercă criofilă | fruct | Stimulează digestia, vindecă hipertensiunea arterială |
Agaricus campestris | Ciupercă de câmp | fruct | Stimulează digestia, vindecă hipertensiunea arterială |
Amanita inaurata | | Fruct | Stimulează digestia, vindecă hipertensiunea arterială |
Amanitopsis volvata | Poziție în clasificarea Pluteaceae | Fruct | Otrăvitoare, vindecă eczemele. |
Amauroderma longipes | Familia ganodermataceae | Fruct | Întărește sănătatea, întărește rațiunea |
Amauroderma rude | Familia ganodermataceae | Fruct | Întărește sănătatea, întărește rațiunea |
Amauroderma rugosum | Familia ganodermataceae | Fruct | Întărește sănătatea, întărește rațiunea |
Armillareilla mellea | Ciuperca de miere, hallimasch, Chiodini | Fruct/ Myk. | Vindecă amețeala, epilepsia. |
Armillariella tabescens | | Fruct/ myk | Stimulativ, stimulează secreția bilei |
Auricularia auricula | | Fruct | Întărește sănătatea, stimulează circuitul sangvin |
Auricularia delicata | | Fruct | Întărește sănătatea, stimulează circuitul sangvin |
Auricularia mesenterica | | Fruct | Întărește sănătatea, stimulează circuitul sangvin |
Auricularia polytricha | | Fruct | Întărește sănătatea, stimulează circuitul sangvin |
Bjerkandera frumosa | | Fruct | Împotriva cancerului uterin |
Boletinus cavipes | | Fruct | Relazează musculatura și articulațiile |
Boletus edulis | | frutc | Relaxează mușchii și articulațiile |
Bovistella sinensis | | Fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Calvatia candida | | Fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Calvatia craniiformis | | Fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Calvatia gigantea | | Fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Calvatia lilacina | | Fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Chantarellus cibarius | Bureţi galbeni | Fruct | Îmbunătățește acuitatea vizuală, bun pentru plămâni |
Collybia albuminosa | | Fruct | Întărește stomacul, vindecă hemoroizii |
Coprinus atramentarius | | Fruct | Stimulează digestia, îndepărtează mucusul. |
Coprinus comatus | Burete ciuciulete | Fruct | Stimulează digestia, vindecă hemoroizii |
Coprinus sterquilinus | | Fruct | Stimulează digestia, îndepărtează mucusul |
Coriolus versicolor | | Fruct | Vindecă bolile cronice |
Cryptoporus volvatus | | Fruct | Vindecă bolile cronice |
Dictyopora duplicata | | Fruct | Scade colesterolul |
Dictyopora indusiata | | Fruct | Scade colesterolul |
Fomes officinalis | | Fruct | Bun pentru plămâni, întărește stomacul. |
Fomitopsis pinicola | | Fruct | Bun pentru plămâni, întărește stomacul. |
Fomitopsis rosea | | Fruct | Bun pentru plămâni, întărește stomacul. |
Ganoderma applanatum | | Fruct/ sp. | Împotriva cancerului esofagian |
Ganoderma capense | | Fruct | Efect regenerativ |
Ganoderma japonicum | | Fruct | Efect regenerativ |
Ganoderma lucidum | | Fruct/ sp. | Efect regenerativ, curativ pentruneurastenie |
Ganoderma neojaponicum | | Fruct/sp. | Efect regenerativ. |
Ganoderma tsugae | | Fruct/ sp. | Efect regenerativ |
Geastrum triplex | | Fruct | Curativ pentru umflături, hemostatic |
Gomphidius viscidus | | Fruct | Împotriva dermatitei nervoase. |
Grifola frondosa | | Fruct | Întărește și crește rezistența la boli |
Grifola umbellate | | Skrl./ Fruct | Înlătură ureea. |
Hericium-caput-medusae | | Fruct | Curativ pentru inimă, rinichii, ficatul, plămânii și splina. |
Hericium erinaceus | | Fruct | Curativ pentru inima, rinichii, ficatul, plămânii și splina. |
Incybe fastigiata | | Fruct | Vindecă eczeme |
Irpex lacteus | | Fruct | Vindecă inflamații cronice ale rinichilor. |
Lactarius insulsus | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile. |
Lactarius picinus | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile. |
Lactarius piperatus | Iuţari | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile. |
Lactarius vellereus | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile. |
Lasiosphaera fenzlii | | fruct | Oprește sângerările, vindecă umflăturile, liniștește tusea. |
Lentinula edodes | | Fruct | Întăritor și crește rezistența la boli. |
Lenzites betulina | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Leucopaxillus giganteus | | Fruct | Împotriva tuberculozei |
Lycoperdon gemmatum | | Fruct | Mijloc de oprire a sângerărilor, vindecă umflăturile |
Lycoperdon perlatum | | Fruct | Mijloc de oprire a sângerărilor, vindecă umflăturile |
Lycoperdon pusillum | | Fruct | Mijloc de oprire a sângerărilor, vindecă umflăturile |
Lycoperdon pyriforme | | Fruct | Mijloc de oprire a sângerărilor, vindecă umflăturile |
Lysurus mokusin | | Fruct | Ca și contra-otravă, vindecă umflăturile |
Macrohyporia cocos | | Myk./ fruct | Îndepărtează ureea, întărește splina. |
Marasmius androsaceus | | Fruct | Vindecă rupturile și leziunile, precum și reumatismul lepros. |
Marasmius creades | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Morchella angusticeps | | Fruct | Bună pentru stomac și intestin, vindecă tulburările digestive |
Morchella conica | | Fruct | Bună pentru stomac și intestin, vindecă tulburările digestive |
Morchella crassipes | | Fruct | Bună pentru stomac și intestin, vindecă tulburările digestive |
Morchella deliciosa | | Fruct | Bună pentru stomac și intestin, vindecă tulburările digestive |
Morchella esculenta | | Fruct | Bună pentru stomac și intestin, vindecă tulburările digestive |
Panellus stypticus | | Fruct | Are efect astringent |
Panus conchatus | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Paxillus involutus | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Phallus impudicus | | Fruct | Vindecă reumatismul |
Phallus rubicundus | | Fruct | Vindecă umflăturile |
Phallus igniarius | | Fruct | Vindecă inima, rinichii, ficatul, plămânii și splina. |
Phellinus linteus | | Fruct | Vindecă inima, rinichii, ficatul, plămânii și splina. |
Piptoporus betulinus | | Fruct | Întărește și crește rezistența la boli |
Pisolithus tinctorius | | Fruct | Oprește sângerările |
Pleurotus citrinopileatus | | Fruct | Întărește sănătatea |
Pleurotus ostreatus | Buretele vânăt | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Pleurotus ulmarus | | Fruct | Stimulează circulația sangvină |
Pleurotus elegans | | Fruct | Stimulează circulația sangvină |
Polyporus mylittae | | Skrl. | Înlătură paraziții din tractul stomac - intestin |
Pulveroboletus ravenelii | | Fruct | Relaxează mușchii, stimulează circulația sangvină. |
Propolyporus fomentarius | | Fruct | Stimulează digestia |
Russula alutacea | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Russula densifolia | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Russula foentens | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Russula integra | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Russula nigricans | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Schizophyllum commune | | Fruct | Relaxează mușchii și articulațiile |
Scleroderma bovista | | Fruct | Vindecă bolile ginecologice |
Suillus elegans | | Fruct | Vindecă amețeala |
Suillus granulatus | | Fruct | Relaxează musculatura și articulațiile |
Suillus luteus | | Fruct | Vindecă bolile articulațiilor mari |
Terfezia leonis | | Fruct | Vindecă bolile articulațiilor mari |
Trametes cinnabarina | | Fruct | Carcinostatic |
Tremella foliacea | | fruct | Vindecă bolile ginecologice |
Tremella fuciformis | | Fruct | Întărește și crește rezistența la boli |
Tremella mesenterica | | fruct | Întărește și crește rezistența la boli |
Tricholoma gambosum | | Fruct | Vindecă tractul stomac - intestin |
Trochloma mongolicum | | Fruct | Vindecă tractul stomac - intestin |
Tulostima jourdanii | | Fruct | Vindecă umflăturile și oprește sângerările |
Tulostoma laceratum | | fruct | Vindecă umflăturile, oprește sângerările |
Tyromyces sulphureus | | Fruct | Întărește și crește rezistența la boli. |
Myk = mico-riză
Myzl = miceliu
Sp = spori
Sklr. = sclerotiu
Dar, ca mai înainte, cercetarea și cunoașterea ciupercilor medicinale în China și Japonia este pe loc de frunte, cu o multitudine copleșitoare de lucrări și rezultate ale cercetărilor medicale/ științifice.
În acest document informațional pot să mă limitez numai la principalele 14 ciuperci medicinale, care se folosesc în micoterapie cu succes la mai mult de 62 boli, enumerarea bolilor și respectivei ciuperci medicinale și utilizarea ei la combaterea și vindecarea bolilor neputând să fie complete. Posibilitățile de folosire a ciupercilor medicinale se extind în mod curent cu rezultatele cercetării medicale moderne și se confirmă știința curativă antică și se completează chiar și prin noi posibilități de utilizare.
S-a atras atenția, deja de mai multe ori, asupra faptului că anumite ciuperci se folosesc în știința populară și naturopatia chinezească (TCM) deja de secole, cu eficiență în atenuarea și vindecarea foarte multor boli și dureri. Prin cercetarea modernă s-a și dovedit că ciupercile medicinale stimulează, întăresc și reglează sistemul imunitar. Un sistem imunitar puternic și funcțional este cheia sănătății noastre.
Tocmai astăzi, oamenii afectați de stres sunt supuşi zilnic, de mai multe ori, unor solicitări puternice datorate otrăvurilor din mediu, radiațiilor UV, ozonului, dioxinei și multor altor otrăvuri ale mediului. Sistemul nostru imunitar trebuie să reziste în mod curent atacului bacteriilor, virușilor, ciupercilor microscopice și corpul trebuie să anihileze chiar radicalii liberi de oxigen. Numai atunci când apărarea noastră e în funcțiune rămânem sănătoși.
Sistemul nostru imunitar este situat parțial și în intestin. Ciupercile întăresc fauna intestinală și păstrează echilibrul natural al microorganismelor, dezintoxică și stimulează digestia. Prin stimularea și reglarea sistemului imunitar, ciupercile medicinale se pot folosi în mod universal, ele având efect curativ la o multitudine incredibilă de boli.
S-a mai dovedit că diferite ciuperci medicinale stimulează nu numai direct, ci și indirect, prin substanțele indispensabile secundare, producția de limfocite T, celule NK (limfocite naturale), macrofagen (fagocite), interferon și interleukină.
Ciupercile sunt adevărate bombe de vitamine
Deoarece corpul uman nu poate fabrica majoritatea vitaminelor, noi trebuie să-l aprovizionăm cu vitamine prin alimentație. Atât vitaminele esențiale, solubile în grăsimi, cum sunt Retinol = vitamina A, Calciferol = vitamina D, tocoferol = vitamina E, cât și vitamina solubilă în apă, tiamina (B1), riboflavina (grupa B2), niacina (grupa B2), piridoxin (B6), cianocobalmin (B12), acid folic, acid pentotenic, biotină (H), vitamina K și acidul ascorbic (vitamina C) trebuie adăugate prin alimentație.
Ciupercile pot avea o contribuție esențială la acoperirea necesarului de vitamine de către om. În ciuperci se regăseşte în special grupul B, în cantitate suficientă. Vitamina B este foarte importantă pentru un sistem nervos sănătos, pentru piele și păr frumos și este indispensabilă la formarea sângelui și divizarea celulelor. Ciupercile se evidenţiază chiar și prin conținutul de ergosterin, treapta preliminară a vitaminei D (calciferol). Această vitamină nu apare practic în fructe și legume. Vitamina D stimuleaxă formarea oaselor și cartilajelor, acționează antirahitic și se formează în corp din prestadiile sale.
Dacă se iau în considerare ciupercile alimentare, din punctul de vedere al furnizorilor de energie, se evidențiază imediat faptul că ele constituie o alimentație actuală și corespund integral necesităților oamenilor cărora le lipsește mișcarea, care sunt activi mental.
Ciupercile nu conțin mai mult de 20 – 40 kilo-calorii în 100 grame, motiv pentru care sunt potrivite chiar și pentru o dietă de reducere a greutății. Dar ciupercile sunt excepționale ca și alimentație dietetică la tulburări ale metabolismului, cum ar fi de ex. guta, care sunt încadrate în clasa de alimente cu conținut redus de purine. Deși acoperirea necesarului de proteină are loc și în prezent din produse pe bază de carne, în viitor s-ar putea să câștige din importanță și proteinele vegetale și cele din ciuperci. S-ar recomanda o valorificare mai bună a proteinelor vegetale în alimentație. Dacă se combină ciupercile alimentare în alimente, proteina alimentului vegetal este mai valoroasă. Existența acizilor de amoniu esențiali este deosebit de importantă, deoarece corpul uman nu le poate produce. Dacă se consumă ciuperci alimentare cu legume, apare un efect de amestec. Acizii de amoniu care lipsesc în proteina vegetală pot fi completaţi prin mâncarea simultană a amioacizilor din ciuperci și invers. Printr-o combinare orientată a ciupercilor și produselor vegetale în alimentație se poate întâmpla ca proteina ingerată să fie mai bine folosită ca în cazul ingerării numai de legume și ciuperci.
Chiar și digestia și repartiția proteinei din ciuperci diferă de la un fel la altul și depinde de care din părțile fructului sunt ingerate. În capul ciupercii se află principal substanțe aromatice, valori nutritive și chiar și coloranți naturali.
În funcție de felul ciupercii, conținutul de proteină și de carbonat diferă și se află în interacțiune unele cu altele. Cu cât conținutul de proteine e mai mare, cu atât mai mic este conținutul lor de carbonat și invers.
Există multe legături organice, care sunt clasificate sub denumirea comună de carbohidrați. Plantele formează la fotosinteză, cu ajutorul energiei solare, din bioxidul atmosferic, material organic. Produsul final al acestui proces este glucoza. Prin alte procese chimice se formează legături complicate de hidrocarbonaţi. Multe din ele sunt și pentru oameni furnizori importanțj de energie.
Ciupercile nu au, spre deosebire de plante, clorofilă, motiv pentru care nu sunt în stare să formeze din legăturile anorganice molecule de zahăr prin fotosinteză. Producția de carbohidrat ia un cu totul alt drum la ciuperci.
Ciupercile depind ca noi oamenii și chiar ca și animalele, de alimentația organică.
Din acest motiv nu este de mirare că în corpul ciupercilor se formează parțial alte hidrocarburi decât cele în cazul plantelor. La ciuperci, caracteristică este lipsa amidonului. În schimb, ele conțin manitol, un fel de zahăr care are numai jumătate din forța de îndulcire a zahărului de trestie. Manitolul se folosește din aceste motive ca locțiitor al zahărului la diabetici. În ciuperci există numai cantități reduse de glucoză, cca. ½ procente în substanță uscată. Deoarece manitolul este preluat mult mai încet de corp, nu se produc vârfuri semnificative în curba de zahăr din sânge. Diabeticii pot să mănânce din acest motiv 200 g ciuperci zilnic, fără a le lua în calcul la dietă. O importanță deosebită o au substanțele de balast din ciuperci, care sunt foarte importante la prevenirea bolilor.
Spre deosebire de plante, care produc pereții celulelor primar, din celuloză și lignin, majoritatea ciupercilor constau din hemiceluloză, chitină și chiar β-glucan.
Chitina este un element constructiv din lumea animalelor și este partea componentă principală a învelișului corporal al paianjenilor, racilor și insectelor. Aceste substanțe de balast sunt substanțe foarte moleculare, care nu sunt digerate și absorbite de organismul uman.
β -glucan, chitina și heteropolizaharidele (pectina, hemiceluloza, poliuronida) sunt incluse în ciuperci între 10-50%, raportat la masa uscată (corespunde la 2-6 g în 100 g ciuperci proaspete).
Anumite substanțe de balast, ca β-glucan au efecte antitumoriale. Ele se pare că au proprietatea de a absorbi substanțe periculoase, ca de ex. substanțele care produc cancerul. Astfel, aceste substanțe de balast împiedică preluarea acestor substanțe periculoase în tractul digestiv. Prin susținerea secreției, prin substanțele de balast, se diminuează și durata de staționare a excrementelor în intestin. Aceasta este, de asemena, important, deoarece astfel, substanțele otrăvitoare sunt eliminate rapid din corp.
Ciupercile alimentează corpul nostru cu minerale importante și cu microelemente.
Datorită raportului favorabil potasiu – sodiu, ciupercile sunt foarte potrivite chiar și pentru o dietă strictă, cu puțin sodiu, ca de ex. în cazul hipertensiunii arteriale. Sodiul are o funcție multiplă în corp, dar ar trebui evitată o acumulare excesivă, peste doza zilnică recomandată la adulți, de 2-3 grame. Cu 100 g ciuperci (de ex. champignon), nu se livreză mai mult de 10 miligrame de sodiu. Aceasta corespunde numai la 0,5% din cantitățile zilnice maxim admise.
Ciupercile aparțin alimentelor bogate în potasiu. Ele conțin, de ex., cu până la 25% mai mult potasiu decât peștele și carnea. Din acest motiv, ele se pot folosi ca donator de potasiu în cazul bolilor de stomac – intestin.
Conținutul de magneziu al ciupercilor este de asemena, considerabil și constituie pe lângă potasiu și fosfor printre principalele substanțe minerale din ciuperci.
Pe lângă potasiu, fosforul este substanța minerală importantă din punct de vedere cantitativ, cu un conținut de 64 – 150 mg/ 100 g ciuperci proaspete. În schimb, conținutul de potasiu, de 40 mg/ 100 g ciuperci proaspete, este redus.
Funcțiile speciale cunoscute până acum, pe care le îndeplinesc substanțele minerale și microelementele în organismul uman, sunt date în tabel, unde sunt trecute și dozele zilnice recomandate.
Minerale/ microelemente | Funcție | Necesar zilnic |
Potasiu | Păstrarea potențialului electric al celulelor, funcției inimii și mușchilor | 2 – 5 g |
Sodiu | Reglarea gospodăriei apelor | 1 – 3 g |
Calciu | Formarea oaselor și dinților, iritarea nervilor, concentrației mușchilor, curgerii sângelui | 0,7 – 0,8 g |
Fier | Transportul de oxigen și bioxid de carbon în sânge (atom central de hemoglobină) | 10 – 15 mg |
Magneziu | Funcționarea mușchilor, enzimelor de metabolism, nervilor, oaselor și dinților sănătoși | 0,3 – 0,45 g |
Fosfor | Transformarea și înmagazinarea de energie în celule, funcționarea mușchilor, funcționarea enzimelor proprii, absorbția substanțelor nutritive în intestin, oase sănătoase | 0,8 – 1,2 g |
Mangan | Comanda creșterii, funcționarea multor enzime, nervilor și mușchilor, oase tari, sănătoase | 2,5 mg |
Zinc | Funcționarea multor enzime, eliberarea de insulină și vitamina A, reproducere, vindecarea rănilor | 15 – 25 mg |
Cupru | Formarea de globule roșii, enzime, creșterea oaselor | 0,05 – 0,2 mg |
Seleniu | Factor de protecție a celulelor, antioxidanți, protecție contra cancerului | 0,005 – 0,0075 mg |
Molibden | Protecție contra cariilor, metabolismul fierului, funcția sexuală masculină | 0,15 – 0,5 mg |
Pe lângă microelementele menționate mai sus, ciupercile mai conțin și crom (Cr), bor (B) și germaniu organic (Ge). În anumite ciuperci s-a dovedit că s-a acumulat germaniu și aceste ciuperci dețin o activitate farmacologică. Germaniul poate fi util, dar și otrăvitor pentru oameni. S-a dovedit că o combinație chimică de germaniu (Ge 123) din ciuperci poate fi foarte pozitivă și poate avea un efect evident antitumorial. Odată cu posibilitatea crescătoare de stabilire analitică a microelementelor, care a devenit posibilă abia în ultimii ani, prin alte cercetări, sigur se va mai putea stabili modul de preluare a microelementelor prin substrat, de ciupercile de cultură.
Bilanțul excepțional al substanțelor nutritive din ciuperci nu este atins de nici o legumă sau fructe. Ciupercile predomină evident legumele și fructele, chiar și în cazul substanțelor nutritive esențiale (importante pentru viață).
Ciupercile nu sunt numai un aliment delicat pentru gurmanzi, o delicatesă aromată, o mirodenie deosebit de aromată cu miros și gust îmbietor, ci regatul ciupercilor ne oferă și ciuperci medicinale, care pe lângă savoarea culinară ne protejează sau vindecă de boli. Ciupercile medicinale ne dau forță, vitalitate, tinerețe și potență pentru o viață sănătoasă, lungă.
Ciupercile medicinale acționează multiplu chiar și ca adaptogen. Un adaptogen crește la om forța de rezistență împotriva unei multitudini de solicitări la stres, biologice, ecologice, psihologice și chimice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu